zornăiverb
zor-nă-i
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet metalic, ascuțit și repetat, prin lovirea sau agitarea unor obiecte de metal (sau de sticlă).
„Cheile zornăiau în buzunarul lui."
verb tranzitiv
2A face să producă un astfel de sunet, agitând sau lovind obiecte metalice.
„Copilul zornăia zurgălăii de la sanie."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (zornăiesc, zornăiești, zornăie). Forme: zornăind (gerunziu), zornăit (participiu). Se poate conjuga și cu sufixul -ui: zornăi/zornăui.
Expresii și locuțiuni
a-i zornăi cuiva cheile — a atrage atenția prin zgomotul de chei, adesea ca semn de nerăbdare sau de autoritate
Etimologie
Probabil formație onomatopeică, imitând sunetul metalic.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: zornăi, nu zornîi. Atenție la diacritice: zornăi (cu ă), nu zornai.