zdrențui - definiție, sinonime, exemple

DEX › zdrențui

zdrențuiverb

zdren-țu-i

Definiții

verb tranzitiv

1a rupe în zdrențe, a sfâșia în bucăți mici (haine, materiale textile)

„Câinele a zdrențuit perna în câteva minute."

verb reflexiv

2a se rupe în zdrențe, a se uza foarte tare (despre haine, țesături)

„Haina s-a zdrențuit de atâta purtat."

Verb de conjugarea a IV-a (tipul a citi). Participiul: zdrențuit. Gerunziu: zdrențuind. Imperfect: zdrențuiam. Perfect simplu: zdrențuii.

a se zdrențui de râs — a râde foarte tare, a se prăpădi de râs

Din zdreanță + sufixul -ui.

Se scrie corect: Se scrie cu 'z' la început, nu cu 's' (nu 'sdrențui'). Atenție la grupul 'ț' – nu 't'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.