zbârnâiverb
zbâr-nâ-i
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet vibrant, asemănător cu bâzâitul unei insecte sau cu vibrația unei coarde.
„Țânțarul zbârnâie pe lângă urechea mea."
verb intranzitiv
2A umbla agitat, fără rost, de colo până colo (adesea despre persoane).
„Copiii zbârnâie prin curte toată ziua."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu zbârnâi, tu zbârnâi, el zbârnâie, noi zbârnâim, voi zbârnâiți, ei zbârnâie. Participiu: zbârnâit. Gerunziu: zbârnâind.
Expresii și locuțiuni
a-i zbârnâi cuiva ceva în cap — a-i veni cuiva o idee sau un gând insistent
Etimologie
Formă onomatopeică, creată prin imitarea sunetului vibrant.
Se scrie corect: Se scrie cu â după zb și cu â înainte de i: zbârnâi. Nu confunda cu 'zbârnăi' (variantă acceptată, dar mai rară).