zâzâiverb
zâ-zâ-i
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet ascuțit și continuu, ca zumzetul insectelor sau ca bâzâitul unui obiect în mișcare.
„Țânțarul zâzâia pe lângă urechea mea toată noaptea."
verb intranzitiv
2A vorbi încet și neclar, a mormăi, a bâigui (adesea în semn de nemulțumire).
„Bătrânul zâzâia ceva despre vremurile de demult."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a șuiera). Forme: eu zâzâi, tu zâzâi, el zâzâie, noi zâzâim, voi zâzâiți, ei zâzâie. Participiul: zâzâit. Gerunziu: zâzâind.
Expresii și locuțiuni
a-i zâzâi cuiva în urechi — a-i aminti cuiva insistent ceva, a-l obseda cu vorbe
Etimologie
Formație onomatopeică, imitând sunetul descris.
Se scrie corect: Se scrie cu â după z, nu cu î: zâzâi, nu zîzîi. Atenție la cratimă: zâzâi (nu zâ-zâi).