zăticniverb
ză-tic-ni
Definiții
verb tranzitiv
1a împiedica, a opri pe cineva să facă ceva; a stânjeni, a deranja
„Zgomotul din stradă l-a zăticnit pe elev să se concentreze la teme."
verb reflexiv
2a se opri brusc, a se poticni în vorbire sau în acțiune
„S-a zăticnit la mijlocul discursului și a uitat ce voia să spună."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu zăticnesc, tu zăticnești, el zăticnește. Participiul: zăticnit. Imperfect: zăticneam. Perfect simplu: zăticnii.
Expresii și locuțiuni
a se zăticni în vorbire — a se bâlbâi, a nu-și găsi cuvintele
Etimologie
Probabil de origine slavă, din bulgară sau sârbă, cu sensul de a împiedica.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la început și cu 'i' final, nu 'zăticnii' (forma de perfect simplu). Atenție la diacritice: zăticni, nu zaticni.