vârtejiverb
vâr-te-ji
Definiții
verb tranzitiv
1a învârti ceva cu putere, a face să se rotească rapid
„Vântul vârtejea frunzele uscate în curte."
verb reflexiv
2a se învârti în cerc, a se roti repede
„Dansatorii se vârtejeau pe scenă într-un ritm nebun."
verb intranzitiv
3a produce un vârtej, a se mișca în spirală
„Apa se vârtejea în chiuvetă înainte de a se scurge."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a (tipul a citi). Forme: eu vârtejesc, tu vârtejești, el vârtejește, noi vârtejim, voi vârtejiți, ei vârtejesc. Participiu: vârtejit. Gerunziu: vârtejind.
Expresii și locuțiuni
a vârteji minciuni — a spune minciuni multe și complicate, a învârti adevărul
Etimologie
Din substantivul vârtej, probabil de origine slavă sau autohtonă.
Se scrie corect: Se scrie cu â după v, nu cu î: vârteji, nu vîrteji. Atenție la forma de plural a substantivului: vârtejuri.