vârîverb
vâ-rî
Definiții
verb tranzitiv
1A introduce, a băga ceva într-un loc sau într-un spațiu strâmt.
„A vârât cheia în broască."
verb reflexiv
2A se băga, a se strecura undeva.
„S-a vârât sub pat de frică."
verb reflexiv
3A se amesteca în treburile altora, a se băga în seamă.
„Nu te vârî în discuția lor!"
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu vâr, tu vâri, el vâră, noi vârâm, voi vârâți, ei vâră. Participiul: vârât. Gerunziu: vârând.
Expresii și locuțiuni
a-și vârî nasul — a se amesteca în treburile altora
a vârî cuiva bățul în roate — a împiedica pe cineva să-și atingă scopul
Etimologie
Din latină *vibrare sau de origine expresivă, conferă și italiană 'virare'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'v', nu 'vârî' cu 'î' la final? Corect este 'vârî' cu 'â' în prima silabă și 'î' la final, dar atenție: forma de dicționar este 'vârî', nu 'vâri'.