extrageverb
ex-tra-ge
Definiții
verb tranzitiv
1a scoate ceva din interiorul altui lucru, prin tragere sau prin alte metode
„Doctorul a extras dintele stricat."
verb tranzitiv
2a obține un produs sau o substanță dintr-o materie primă
„Fabricile extrag ulei din semințe de floarea-soarelui."
verb tranzitiv
3a selecta și a copia date sau informații dintr-un text, dintr-un fișier etc.
„Am extras datele importante din raport."
Gramatică
Plural
extragem (indicativ prezent, pers. 1 pl.)
Verb de conjugarea a III-a, neregulat. Infinitiv: a extrage. Participiu: extras. Gerunziu: extrăgând. Indicativ prezent: eu extrag, tu extragi, el/ea extrage, noi extragem, voi extrageți, ei/ele extrag. Imperfect: eu extrăgeam. Perfect simplu: eu extrasei. Mai mult ca perfect: eu extrăsesem. Viitor: voi extrage.
Expresii și locuțiuni
a extrage concluzii — a trage concluzii, a deduce ceva din informații
a extrage la sorți — a alege un câștigător sau o variantă prin tragere la sorți
Etimologie
Din franceză extraire, latină extrahere (ex- + trahere).
Se scrie corect: Se scrie 'extrage', nu 'extrage' cu 'x' dublu sau 'extrage' cu 's'. Atenție la forma de participiu: 'extras', nu 'extract' (extract este substantiv).