Definiții
verb tranzitiv
1A arunca sau a lovi cu putere de pământ, de un obiect, astfel încât să cadă brusc și zgomotos.
„L-a trântit la pământ într-o singură mișcare."
verb tranzitiv
2A închide cu zgomot (o ușă, o fereastră), izbind-o.
„A trântit ușa de perete și a plecat supărat."
verb reflexiv
3A se arunca sau a se lăsa să cadă brusc și greoi (pe un pat, pe un scaun etc.).
„S-a trântit pe canapea după o zi obositoare."
verb tranzitiv (figurat)
4A spune ceva pe neașteptate, fără menajamente, sau a da o veste neplăcută.
„I-a trântit vestea că a picat examenul."
Expresii și locuțiuni
a trânti o vorbă — a spune ceva pe neașteptate, direct, fără ocolișuri
a trânti o ușă — a închide ușa cu zgomot, din supărare sau nervi
Se scrie corect: Se scrie cu â (trânti), nu cu î. Atenție la diacritice: trânti, nu tranti sau trînti.