strujiverb
stru-ji
Definiții
verb tranzitiv
1a transforma lemnul sau alt material în așchii (strujeli) prin rindeluire sau prin alte operații de prelucrare; a rindelui, a rade.
„Tâmplarul strujește scândura ca să o facă netedă."
verb reflexiv
2a se freca, a se zgâria (despre animale) de un obiect dur, pentru a-și alina o mâncărime.
„Porcul se strujește de gard."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a șterge? de fapt, struji se conjugă ca a urî? Verificare: a struji, strujesc, strujește, strujim, strujiți, strujesc; participiul: strujit. Este verb tranzitiv și reflexiv.
Expresii și locuțiuni
a se struji de un copac — a se freca de un copac (despre animale) pentru a-și alina mâncărimile
Etimologie
Din slavă (probabil) sau din bulgară, înrudit cu 'struga' (rindea).
Se scrie corect: Se scrie 'struji', nu 'struji' sau 'strujii'. Atenție la diacritice: struji (cu 'i' final, nu 'î').