strepeziverb
stre-pezi
Definiții
verb tranzitiv
1A face să devină ascuțit sau înțepător (despre dinți, gust); a produce senzația de înțepătură sau de amorțeală (în gură, pe limbă).
„Mărul acru mi-a strepezit dinții."
verb reflexiv
2A simți o senzație neplăcută, de înțepătură sau de amorțeală, în dinți sau în gură, de obicei după consumarea unor alimente acre sau reci.
„M-am strepezit după ce am mâncat lămâie."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (strepezesc, strepezești, strepezește). Formează perfectul simplu: strepezii, strepeziși, strepezi. Participiul: strepezit.
Expresii și locuțiuni
a i se strepezi dinții — a simți o senzație neplăcută în dinți, de obicei de la alimente acre sau reci
Etimologie
Din slavă sau bulgară, probabil de la 'strepiti' (a înțepa).
Se scrie corect: Se scrie 'strepezi' cu 'e' după 'r', nu 'străpezi' sau 'strepi'.