sfințitadjectiv
sfin-țit
Definiții
adjectiv
1Care a fost declarat sfânt, consacrat printr-o ceremonie religioasă.
„Apa sfințită este folosită la botez."
adjectiv
2Care este considerat sacru, vrednic de respect și venerație.
„Locul sfințit al mănăstirii atrage mulți pelerini."
Gramatică
Participiu trecut al verbului 'a sfinți'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
profanatpângăritneconsacrat
Expresii și locuțiuni
apă sfințită — apă binecuvântată de un preot, folosită în ritualuri religioase
Etimologie
Din slavonă 'sveštiti' sau din latină 'sanctificare', prin intermediul slavonei vechi.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'i', nu 'sfințit' cu 't' simplu. Atenție la diacritice: 'sfințit' are â și ț.