consacratadjectiv
con-sa-crat
Definiții
adjectiv
1Care este recunoscut, stabilit și apreciat în mod oficial sau general; care are o reputație solidă.
„El este un scriitor consacrat, cu multe premii literare."
adjectiv
2Care a fost dedicat sau închinat unei divinități sau unui scop sacru (în context religios).
„Biserica a fost consacrată în urmă cu o sută de ani."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului 'a consacra'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Sinonime
recunoscutstabilitrenumitconsfințitsancționat
Expresii și locuțiuni
a fi consacrat — a fi recunoscut oficial sau de opinia publică ca fiind valoros sau valid
Etimologie
Din franceză 'consacré', latină 'consecratus' (participiu trecut de la 'consecrare' = a închina, a dedica).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'con', nu 'consacrat' cu 'ș' sau 'ț'. Atenție la diacritice: 'consacrat' (nu 'consacrat' fără ă).