semeniverb
se-meni
Definiții
verb tranzitiv
1a produce sau a răspândi semințe în pământ pentru a crește plante; a însămânța
„Țăranul semeni grâul în câmp toamna."
verb tranzitiv
2a transmite sau a provoca o idee, o stare sau un sentiment (figurativ)
„Cuvintele lui semeni speranță în inimile ascultătorilor."
Gramatică
Conjugare: a semăna (verb de conjugarea I). La persoana a II-a singular, prezent: tu semeni. Participiul: semănat. Gerunziu: semănând.
Expresii și locuțiuni
a semăna vânt și a culege furtună — a provoca probleme care se întorc împotriva ta
Etimologie
Din latină seminare, prin intermediul formei populare semăna.
Se scrie corect: Se scrie 'semeni' cu 'e' la persoana a II-a singular, dar verbul la infinitiv este 'a semăna' (cu ă). Nu confunda cu 'semeni' (pluralul substantivului 'semen', care se scrie la fel, dar are alt sens).