revanșaverb
re-van-șa
Definiții
verb tranzitiv
1a răzbuna pe cineva, a lua revanșa pentru o înfrângere sau o jignire
„El a vrut să se revanșeze după ce a pierdut meciul."
verb reflexiv
2a se răzbuna, a-și lua satisfacție pentru o ofensă
„Ea s-a revanșat față de colegul care o ironizase."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Se conjugă: eu revanșez, tu revanșezi, el revanșează. La perfect compus: am revanșat. Participiul: revanșat.
Expresii și locuțiuni
a-și lua revanșa — a obține o victorie sau o compensație după o înfrângere
Etimologie
Din franceză revancher, derivat din revanche (revanșă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'n', nu cu 's': revanșa, nu revansa. Atenție la diacritice: â, ș.