răzbunaverb
răz-bu-na
Definiții
verb tranzitiv
1A pedepsi pe cineva pentru o ofensă sau o nedreptate suferită; a se revanșa.
„El a vrut să răzbune moartea fratelui său."
verb reflexiv
2A-și recâștiga onoarea sau demnitatea printr-o acțiune de retorsiune; a se răzbuna pe cineva.
„Ea s-a răzbunat pe colegul care o bârfise."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu forme neregulate la perfect simplu: răzbunai, răzbună. Participiul: răzbunat. Se conjugă cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus.
Expresii și locuțiuni
a-și răzbuna — a se revanșa, a-și lua revanșa
Etimologie
Din slavă veche 'razbuniti' (a pedepsi), influențat de 'bun'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'r' și cu 'z' simplu: răzbuna, nu 'razbuna'.