proptiverb
prop-ti
Definiții
verb tranzitiv
1a sprijini ceva de un suport, a pune ceva în poziție verticală sprijinindu-l de altceva
„A proptit scara de perete."
verb reflexiv
2a se sprijini, a se rezema de ceva
„S-a proptit cu mâinile în șolduri."
verb tranzitiv
3a împinge cu forță, a împinge ca să oprească sau să susțină
„A proptit ușa cu un scaun ca să nu se închidă."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a. Forme: proptesc, proptești, proptește, proptim, proptiți, proptesc. Participiul: proptit. Gerunziul: proptind.
Expresii și locuțiuni
a i se propti (cuiva) ceva în gât — a i se opri mâncarea în gât, a se îneca
a se propti în picioare — a se opri ferm, a nu ceda
Etimologie
Din slavă (veche) *proptiti, probabil înrudit cu 'a opri'.
Se scrie corect: Se scrie 'propti', nu 'proptii' sau 'propti' cu doi 'p'. Atenție la forma de persoana a III-a singular: 'proptește', nu 'propteste'.