promiteverb
pro-mi-te
Definiții
verb tranzitiv
1A spune cuiva că vei face sau că se va întâmpla ceva, angajându-te în acest fel.
„El îi promite mamei că va învăța mai bine."
verb tranzitiv
2A da semne că ceva se va întâmpla sau că cineva va deveni ceva.
„Vremea promite să fie frumoasă mâine."
verb tranzitiv
3A oferi cuiva ceva în mod sigur, a asigura.
„Această afacere promite profituri mari."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (promite, promitând, promis). Formează perfectul simplu: promisei, promiseși, promise etc. Participiul: promis.
Expresii și locuțiuni
a promite marea cu sarea — a face promisiuni exagerate, imposibil de îndeplinit
a promite și a nu ține — a face promisiuni pe care nu le respectă
Etimologie
Din latină promittere, prin intermediul franceză promettre.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'pr', nu 'pormite'. Atenție la forma de persoana a III-a: el/ea promite, nu 'promite' cu altă terminație.