Definiții
verb tranzitiv
1A face ca ceva să fie sigur, garantat; a da cuiva certitudinea că un lucru se va întâmpla sau că o situație este adevărată.
„Îți asigur că am terminat tema la timp."
verb tranzitiv
2A încheia o asigurare (de viață, de sănătate, de bunuri) cu o companie de asigurări, plătind o primă pentru a fi despăgubit în caz de eveniment neplăcut.
„Am asigurat mașina împotriva furtului."
verb reflexiv
3A se convinge de ceva, a verifica personal că un lucru este în regulă.
„M-am asigurat că ușa este încuiată înainte să plec."
verb tranzitiv
4A pune la dispoziție, a garanta cuiva mijloacele necesare pentru ceva.
„Statul asigură educație gratuită pentru toți copiii."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Forme: eu asigur, tu asiguri, el/ea asigură, noi asigurăm, voi asigurați, ei/ele asigură. Participiul: asigurat. Gerunziul: asigurând.
Expresii și locuțiuni
a-și asigura spatele — a se proteja de eventuale pericole sau critici
a asigura pe cineva de ceva — a-i da cuiva certitudinea că un lucru este adevărat sau se va întâmpla