pripor - definiție, sinonime, exemple

DEX › pripor

priporsubstantiv

pri-por

Definiții

substantiv neutru

1Pantă sau povârniș de deal, de munte; loc înclinat, coastă abruptă.

„Mergeam cu greu pe pripor, dar priveliștea de sus merita efortul."

substantiv neutru

2Drum sau cărare care urcă pe un teren înclinat.

„Bătrânii urcau priporul cu pași mărunți, oprindu-se din când în când."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

pripoare

Articulat

priporul

Se folosește frecvent la plural, mai ales în expresii legate de munte. Este un substantiv de origine slavă.

pantăpovârnișcoastă deal râpă

a urca priporul — a urca o pantă dificilă, a face un efort pentru a depăși o dificultate

Din slavă (veche) *priporŭ, care înseamnă 'pantă, loc abrupt'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'r', nu 'pripor' cu 'â' sau 'prîpor'. Atenție la forma de plural: 'pripoare'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.