Definiții
substantiv neutru
1Tavă mare și plată, de obicei din metal, porțelan sau plastic, pe care se servesc mâncăruri sau se pun obiecte.
„Chelnerul a adus platoul cu fructe de mare."
substantiv neutru
2Suprafață întinsă și relativ plană, situată la o anumită înălțime (în geografie, un podiș întins).
„Am urcat pe platoul muntos pentru a admira priveliștea."
substantiv neutru
3În film și televiziune, spațiul amenajat unde se filmează sau se înregistrează o emisiune.
„Actorii s-au întâlnit pe platoul de filmare."