prezumaverb
pre-zu-ma
Definiții
verb tranzitiv
1A presupune, a bănui, a considera ceva ca fiind probabil, fără a avea dovezi certe.
„Prezum că a întârziat din cauza traficului."
verb tranzitiv
2A admite ca adevărat ceva până la proba contrarie (în limbaj juridic).
„Legea prezumă nevinovăția până la o hotărâre definitivă."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La prezent: eu prezum, tu prezumi, el prezumă. La perfect compus: am prezumat. Participiul: prezumat. Gerunziu: prezumând.
Expresii și locuțiuni
a prezuma nevinovăția — principiul juridic conform căruia o persoană este considerată nevinovată până la dovedirea vinovăției
Etimologie
Din latină praesumere, prin intermediul franceză présumer.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': prezuma, nu presuma. Atenție la diacritice: prezumă (cu ă la persoana a III-a singular).