credeverb
cre-de
Definiții
verb tranzitiv
1A avea convingerea că ceva este adevărat sau real; a considera, a socoti.
„El crede că mâine va ploua."
verb intranzitiv
2A avea încredere în cineva sau în ceva; a se încrede.
„Copilul crede în părinții săi."
verb intranzitiv
3A avea credință religioasă; a fi credincios.
„Ea crede în Dumnezeu."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (a crede). Moduri: indicativ (eu cred, tu crezi, el crede), conjunctiv (să creadă), imperativ (crede!). Participiul: crezut. Gerunziul: crezând.
Expresii și locuțiuni
a crede cu tărie — a fi ferm convins de ceva
cine crede, nu mai întreabă — dacă ai încredere, nu mai pui la îndoială
Etimologie
Din latină credere.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'd', nu 'crede' cu 'i' (greșit: 'cride'). Atenție la forma 'crezi' cu 'z', nu 'credi'.