Definiții
verb tranzitiv
1a pierde, a distruge sau a face să dispară ceva; a aduce la ruină
„Furtuna a prăpădit recolta de grâu."
verb reflexiv
2a se pierde, a dispărea, a se rătăci
„S-a prăpădit în pădure și nu a mai găsit drumul înapoi."
verb reflexiv
3a muri (în limbaj colocvial)
„Bătrânul s-a prăpădit după o lungă suferință."
verb reflexiv
4a se epuiza, a se termina (despre resurse, provizii)
„S-au prăpădit toate proviziile de iarnă."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme la perfect simplu: prăpăsii, prăpăsi, prăpăsirăm. Participiul: prăpădit. La reflexiv se conjugă cu 'a se prăpădi'.
Expresii și locuțiuni
a se prăpădi după cineva — a iubi sau a dori pe cineva în mod exagerat, a fi nebun după cineva
a se prăpădi cu firea — a se consuma, a suferi mult, a se frământa