pizmuiverb
piz-mui
Definiții
verb tranzitiv
1a simți sau a manifesta invidie, ură sau dușmănie față de cineva din cauza succesului, averii sau calităților sale; a pizmui pe cineva
„Ea îl pizmuia pe colegul ei pentru notele bune."
verb tranzitiv
2a privi cu ochi răi, a urî pe cineva
„Nu pizmui pe nimeni, ci bucură-te de reușitele altora."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, conjugare: eu pizmuiesc, tu pizmuiești, el pizmuiește; participiu: pizmuit. Forme alternative: a pizmui (infinitiv), pizmuind (gerunziu).
Expresii și locuțiuni
a pizmui pe cineva — a fi invidios pe cineva, a dori răul cuiva
Etimologie
Din slavă veche *pizmъ* (invidie), înrudit cu pizmă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' și 'ui' la final: pizmui, nu 'pizmui' sau 'pizmui' cu 'i' dublu.