invidiasubstantiv
in-vi-di-a
Definiții
substantiv feminin
1Sentiment de nemulțumire și de dorință față de bunurile, calitățile sau succesele altora; pizmă.
„Invidia lui Ion pentru notele Mariei îl făcea să nu se bucure de reușitele ei."
substantiv feminin
2Persoană sau lucru care provoacă acest sentiment (în expresii ca „a fi invidia cuiva”).
„Ea era invidia întregii clase datorită talentului ei la desen."
Gramatică
Substantiv feminin, articulat hotărât la singular este „invidia” (forma de dicționar). Pluralul este „invidii”. Se folosește adesea cu verbul „a avea” (a avea invidie) sau cu prepoziția „de” (invidie pe cineva).
Sinonime
pizmăgelozieinvidiozitatedușmănie
Antonime
bucuriegenerozitateadmirațiebunăvoință
Expresii și locuțiuni
a roade invidia — a fi chinuit de invidie
a fi invidia cuiva — a fi obiectul invidiei altcuiva
Etimologie
Din latină „invidia”, derivat din „invidere” (a privi cu răutate).
Se scrie corect: Se scrie „invidia” cu „i” după „v”, nu „invidya” sau „invidia” cu „e”. Atenție la plural: „invidii” cu doi de „i”.