pârâiverb
pâ-râ-i
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet scurt, sec, ca o pocnitură sau o trosnitură (despre lemne, obiecte etc.).
„Lemnul uscat pârâie în sobă."
verb intranzitiv
2A scoate un zgomot caracteristic când este mestecat (despre alimente crocante).
„Merele proaspete pârâie sub dinți."
verb intranzitiv
3A avea o senzație de furnicături sau de înțepături ușoare (în urechi, în mâini etc.).
„Îi pârâie urechile de frig."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, intranzitiv. Forme: eu pârâi, tu pârâi, el pârâie, noi pârâm, voi pârâiți, ei pârâie. Participiu: pârâit. Gerunziu: pârâind.
Expresii și locuțiuni
a-i pârâi urechile — a simți o senzație de înțepătură în urechi, adesea asociată cu vorbele altora despre tine
Etimologie
Din slavă (probabil) sau formație onomatopeică, imitând sunetul.
Se scrie corect: Se scrie cu â după p: pârâi, nu pirui. Atenție la diacritice: pârâi, nu pârîi.