pârîverb
pâ-rî
Definiții
verb tranzitiv
1A face cunoscută o faptă reprobabilă a cuiva, a denunța pe cineva.
„El l-a pârât pe colegul său că a copiat la test."
verb reflexiv
2A se plânge, a se văita de cineva sau de ceva.
„S-a pârât la director că nu a fost tratat corect."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu pârăsc, tu pârăști, el pârăște, noi pârâm, voi pârâți, ei pârăsc. Participiul: pârât. Gerunziul: pârând.
Expresii și locuțiuni
a se pârî singur — a-și recunoaște propria vină, a se autoincrimina
Etimologie
Din slavă veche *pьrati* (a apăsa, a învinui), prin intermediul slavonei.
Se scrie corect: Se scrie cu â în ambele silabe: pârî, nu pârâ sau pîrî. Atenție la diacritice: â și î sunt diferite.