ocrotitoradjectiv
o-cro-ti-tor
Definiții
adjectiv
1Care ocrotește, apără, protejează pe cineva sau ceva; protector.
„Pădurea este un mediu ocrotitor pentru multe specii de animale."
substantiv masculin
2Persoană care are grijă de cineva sau de ceva, care apără interesele cuiva.
„El este ocrotitorul bătrânilor din sat."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. La feminin: ocrotitoare, plural: ocrotitoare. Ca substantiv, are forme articulate: ocrotitorul, ocrotitorii.
Expresii și locuțiuni
înger ocrotitor — Persoană sau ființă supranaturală care protejează pe cineva.
Etimologie
Din verbul a ocroti + sufixul -tor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu 'ocrotitor' cu 'a' (greșit: acrotitor). Atenție la grupul 'cr' – nu 'ocrotitor' cu 'c' dublu.