dăunător - definiție, sinonime, exemple

DEX › dăunător

dăunătoradjectiv

dă-u-nă-tor

Definiții

adjectiv

1Care produce daune, vătămări sau pagube; care este vătămător, păgubitor.

„Fumatul este dăunător sănătății."

adjectiv

2Care are efecte negative asupra dezvoltării sau bunăstării cuiva sau a ceva.

„O alimentație nesănătoasă este dăunătoare pentru organism."

Gramatică

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

dăunători

Articulat

dăunătorul

Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: dăunător (masc. sg.), dăunătoare (fem. sg.), dăunători (masc. pl.), dăunătoare (fem. pl.).

Sinonime

vătămătorpăgubitornociv periculosstricător

Antonime

benefic folositor sănătos util inofensiv

Expresii și locuțiuni

a fi dăunător — a produce rău sau pagube

Etimologie

Din verbul a dăuna (derivat din slavona daunati) + sufixul -ător.

Se scrie corect: Se scrie cu â (dăunător), nu cu î (dăunător). Atenție la forma feminină: dăunătoare.

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „dăunător"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit