Definiții
adjectiv
1Care este lipsit de fericire; care simte sau trăiește stări de tristețe, de neîmplinire sau de suferință.
„După pierderea prietenului său, băiatul era nefericit și tăcut."
adjectiv
2Care aduce sau provoacă nefericire; care este nefast, neplăcut, regretabil.
„A fost o întâmplare nefericită care i-a schimbat viața."
adjectiv
3Care este nepotrivit, neinspirat sau lipsit de succes (despre acțiuni, cuvinte, decizii).
„A făcut o alegere nefericită și a pierdut ocazia."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: nefericit, nefericită, nefericiți, nefericite. Grad de comparație: mai nefericit, cel mai nefericit.
Expresii și locuțiuni
a fi nefericit în dragoste — a avea parte de dezamăgiri sau eșecuri în relațiile amoroase
o coincidență nefericită — o întâmplare neplăcută, care aduce consecințe negative