norocosadjectiv
no-ro-cos
Definiții
adjectiv
1Care are noroc, căruia îi reușesc lucrurile; fericit în împrejurări favorabile.
„Este un băiat norocos, a câștigat la loto."
adjectiv
2Care aduce noroc, considerat a aduce succes sau fericire.
„Am găsit o monedă norocoasă pe stradă."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: norocoasă; plural feminin: norocoase.
Expresii și locuțiuni
a fi norocos — a avea parte de întâmplări favorabile
a se naște norocos — a avea noroc în viață de la început
Etimologie
Din noroc + sufixul -os, după modelul altor adjective care exprimă însușiri (ex: frumos, curajos).
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'r' și cu 'o' după 'r': norocos, nu 'norocos' cu 'rr' sau 'norocos' cu 'ă'.