nălța - definiție, sinonime, exemple

DEX › nălța

nălțaverb

năl-ța

Definiții

verb tranzitiv

1a ridica ceva în sus, a înălța

„El nălța steagul în vârful dealului."

verb reflexiv

2a se ridica, a se înălța (despre obiecte, zbor, sunete)

„Păsările se nălțau spre cer."

Număr

singular

Plural

nălțăm (indicativ prezent, pers. 1 pl.)

Formă populară sau regională pentru 'înălța'. Conjugare: a nălța, nălțând, nălțat. Se folosește mai ales în texte literare sau populare.

a-și nălța ochii — a privi în sus, a ridica privirea

Din latină 'altiare' sau din 'înălța', cu prefixul 'în-' redus la 'n-' în vorbirea populară.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'n' și cu 'ț' înainte de 'a'. Greșeală frecventă: 'nalța' (fără ă) sau 'nălta' (cu 't' în loc de 'ț').

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.