Definiții
verb tranzitiv
1a umfla, a umple de aer sau de lichid, a balona (despre obiecte sau părți ale corpului)
„Vântul a năbărât pânza corăbiei."
verb reflexiv
2a se umfla, a se balona (despre corp, mâini, picioare etc.)
„După accident, glezna i s-a năbărât."
verb reflexiv
3a se umfla de mânie, a se înfuria, a se supăra
„S-a năbărât când a auzit vestea."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: năbărăsc, năbărăști, năbărăște, năbărâm, năbărâți, năbărăsc. Participiul: năbărât. Gerunziul: năbărând.