focossubstantiv
fo-cos
Definiții
substantiv neutru
1Dispozitiv sau piesă care servește la aprinderea unei încărcături explozive (de exemplu, la o armă, la un proiectil).
„Soldatul a montat focosul pe obuz înainte de tragere."
substantiv neutru
2Parte a unei arme de foc care produce scânteia pentru aprinderea prafului de pușcă.
„Focosul puștii era ruginit și nu mai funcționa."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural, mai ales în contexte militare sau tehnice.
Sinonime
amorsădetonatorcap de aprindere
Expresii și locuțiuni
a pune focosul — a pregăti o explozie sau a declanșa o situație tensionată
Etimologie
Din slavă veche *fokosŭ* sau din maghiară *fokos*, cu sensul de 'topor'? De fapt, derivă din latină *focus* (foc) prin intermediul slavonei, cu sensul de 'aprindere'.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 's' la final, nu 'focoss'. Atenție la diacritice: 'focos' nu are diacritice.