mârâitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › mârâitor

mârâitoradjectiv

mâ-râ-i-tor

Definiții

adjectiv

1Care mârâie, care produce un sunet gutural, amenințător, ca al unui câine sau al unui animal.

„Câinele mârâitor ne-a speriat."

adjectiv

2Figurat: care exprimă nemulțumire, supărare sau protest în surdină.

„Profesorul a auzit un murmur mârâitor din bănci."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

mârâitori

Articulat

mârâitorul

Adjectiv derivat de la verbul 'a mârâi'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Feminin: mârâitoare; plural feminin: mârâitoare.

hârâitorgâlgâitormorocănosbosumflat

câine mârâitor — câine care mârâie, adesea periculos

Din verbul 'a mârâi' + sufixul '-tor'.

Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: mârâitor, nu mărâitor sau mârîitor.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.