morocănosadjectiv
mo-ro-că-nos
Definiții
adjectiv
1Care este într-o dispoziție proastă, nemulțumit, posomorât; care manifestă nemulțumire sau supărare.
„Bunicul era morocănos în fiecare dimineață până își bea cafeaua."
adjectiv
2Care exprimă sau trădează o stare de nemulțumire, prin aspect sau comportament.
„Avea o privire morocănoasă, de parcă toată lumea îi era dușmană."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme feminine: morocănoasă (singular), morocănoase (plural).
Expresii și locuțiuni
a fi morocănos ca un urs — A fi foarte prost dispus, iritabil.
Etimologie
Din verbul a morocăni (a bombăni, a se plânge) + sufixul -os.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: morocănos, nu morocînos. Atenție la diacritice: morocănos.