liniștitadjectiv
li-niș-tit
Definiții
adjectiv
1Care este calm, fără zgomot sau agitație; care nu face gălăgie.
„Copilul liniștit citea o carte în colțul camerei."
adjectiv
2Care este pașnic, fără conflicte sau tulburări.
„Satul liniștit era departe de agitația orașului."
adjectiv
3Care este netulburat, fără griji sau emoții puternice.
„După meditație, se simțea liniștit și relaxat."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: liniștită, plural feminin: liniștite. Grad comparativ: mai liniștit, superlativ: cel mai liniștit.
Expresii și locuțiuni
a fi liniștit — a fi calm, fără griji
ape liniștite — situație calmă, fără probleme
Etimologie
Derivat din verbul 'a liniști', care provine din slavonul 'liništiti' sau din cuvântul 'lin' (blând, calm).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'i', nu 'linistit' (fără diacritice). Atenție la forma feminină: liniștită, nu liniștita.