Definiții
verb tranzitiv
1A sfărâma, a mărunți boabe de cereale sau alte substanțe solide, de obicei cu ajutorul unei mori sau al unei mașini.
„Bunicul măcina grâul la moară pentru a face făină."
verb tranzitiv
2A roade, a uza ceva prin frecare continuă.
„Apa măcina stâncile de-a lungul anilor."
verb tranzitiv (figurat)
3A chinui, a frământa pe cineva din punct de vedere psihic sau moral.
„Gândurile îl măcinau zi și noapte."
Gramatică
Verb de conjugarea I, persoana a III-a singular, imperfect. Infinitiv: a măcina. Participiu: măcinat. Gerunziu: măcinând.