legănaverb
le-gă-na
Definiții
verb tranzitiv
1A mișca ușor și ritmic ceva sau pe cineva dintr-o parte în alta, ca pentru a adormi sau a calma.
„Mama își legăna copilul în brațe."
verb reflexiv
2A se mișca ritmic dintr-o parte în alta, ca un pendul sau ca o corabie pe valuri.
„Barca se legăna ușor pe lac."
verb tranzitiv figurat
3A adormi sau a calma pe cineva cu vorbe sau promisiuni, amăgind.
„Îl legăna cu vorbe frumoase, dar nu avea de gând să-și țină promisiunea."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La prezent: eu legăn, tu legăni, el/ea legănă. La perfect compus: am legănat. Participiul: legănat. Gerunziul: legănând.
Expresii și locuțiuni
a legăna pe cineva în brațe — a ține pe cineva în brațe și a-l mișca ușor, de obicei pentru a-l liniști sau adormi
a se legăna cu vorba — a amâna sau a amăgi pe cineva cu promisiuni
Etimologie
Din slavă (veche) 'legati' sau din latină 'lignare' (a lucra lemnul), cu sensul de a mișca ritmic.
Se scrie corect: Se scrie cu ă după g: legăna, nu 'legana' sau 'legănna'. Atenție la accent: legăná (pe ultima silabă).