junesubstantiv
ju-ne
Definiții
substantiv masculin
1Tânăr, flăcău; bărbat tânăr, în floarea vârstei.
„În sat, junele Petre era vestit pentru voinicia lui."
Gramatică
Formă populară și literară, folosită mai ales în texte poetice sau arhaice. Se declină: june, junele, juni, junilor.
Expresii și locuțiuni
june primăvară — Tânăr plin de viață și de energie, ca primăvara.
Etimologie
Din latină 'iuvenis' (tânăr), prin intermediul limbii române vechi.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'j', nu 'june' cu 'o' sau 'a'. Atenție la plural: 'juni', nu 'junii'.