tânăradjectiv
tâ-năr
Definiții
adjectiv
1Care este în prima parte a vieții, care nu a ajuns încă la vârsta maturității; tineresc.
„Un tânăr student a câștigat premiul la concurs."
adjectiv
2Care este specific unei persoane tinere; plin de vigoare, de energie.
„Are o minte tânără și idei inovatoare."
substantiv masculin
3Persoană de sex masculin aflată la vârsta tinereții.
„Tinerii din sat s-au adunat la căminul cultural."
Gramatică
Adjectiv cu forme flexionare: tânăr (masc. sg.), tânără (fem. sg.), tineri (masc. pl.), tinere (fem. pl.). Ca substantiv, se articulează: tânărul, tânăra.
Sinonime
tinereljunioradolescenttânăr de vârstă
Expresii și locuțiuni
a fi tânăr în spirit — a avea o atitudine energică și deschisă, indiferent de vârstă
de tânăr — din tinerețe, de la o vârstă fragedă
Etimologie
Din latină *tener, -era, -erum, prin intermediul formei populare.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: tânăr, nu tînăr. Greșeală frecventă: tânăr cu â este corect, dar unii scriu tînăr.