intuiverb
in-tu-i
Definiții
verb tranzitiv
1a înțelege sau a sesiza ceva fără a avea dovezi clare, prin intuiție sau presimțire
„Am intuit că va ploua, deși cerul era senin."
verb tranzitiv
2a ghici sau a anticipa o intenție, un gând sau o situație
„Ea a intuit răspunsul corect la întrebarea profesorului."
Gramatică
verb de conjugarea a IV-a, forme: eu intui, tu intuiești, el intuiește; participiul: intuit; gerunziu: intuind
Expresii și locuțiuni
a intui ceva — a presimți sau a ghici ceva fără dovezi concrete
Etimologie
din franceză intuiter, italiană intuire, latină intueri (a privi cu atenție)
Se scrie corect: Se scrie intui, nu intuiți (forma de plural) – atenție la conjugare: eu intui, tu intuiești.