înțesaverb
în-țe-sa
Definiții
verb tranzitiv
1a umple sau a înghesui ceva într-un spațiu restrâns, până nu mai încape nimic
„A înțesat dulapul cu haine vechi."
verb reflexiv
2a se umple de oameni sau de lucruri, a se înghesui
„Sala s-a înțesat de spectatori înainte de spectacol."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -ez la prezent: eu înțesez, tu înțesezi, el înțesează. Participiul: înțesat. Imperfect: înțesam. Perfect simplu: înțesai.
Expresii și locuțiuni
a fi înțesat de — a fi plin de, a fi aglomerat cu
Etimologie
Din slavă veche *vъtesati, probabil prin intermediul bulgarei sau sârbei, cu sensul de 'a înghesui'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'n' și cu 'ț' înainte de 'e': înțesa. Nu confunda cu 'îndesa' (care are 'd' în loc de 'ț').