astupaverb
as-tu-pa
Definiții
verb tranzitiv
1A închide o deschizătură, un orificiu, un vas etc. cu un dop, un capac sau cu alt material, împiedicând trecerea sau scurgerea a ceva.
„Am astupat sticla cu un dop de plută."
verb tranzitiv
2A umple o groapă, o crăpătură sau o gaură cu pământ, pietre sau alte materiale pentru a nivela sau a repara.
„Muncitorii au astupat gropile din drum cu asfalt."
verb tranzitiv
3A bloca sau a împiedica accesul sau trecerea prin ceva.
„Copacul căzut a astupat poteca."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: astup, astupi, astupă, astupăm, astupați, astupă. La perfect compus: am astupat. Participiul: astupat. Gerunziul: astupând.
Expresii și locuțiuni
a-și astupa urechile — a refuza să asculte sau să ia în considerare ceva
a astupa gura cuiva — a face pe cineva să tacă, de obicei prin mită sau prin alte mijloace
Etimologie
Din latină *obtuppare, derivat din tuppus (dop), prin intermediul formei populare astupa.
Se scrie corect: Se scrie astupa, nu 'astupă' la infinitiv. Atenție la forma de persoana a III-a singular: el/ea astupă (cu ă).