instruitadjectiv
in-stru-it
Definiții
adjectiv
1Care a primit o educație sau o pregătire temeinică într-un domeniu; cultivat, competent.
„Un profesor instruit știe să explice lecțiile pe înțelesul tuturor."
adjectiv
2Care a fost informat sau îndrumat cu privire la ceva anume.
„Echipa a fost instruită cu privire la regulile de siguranță."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului 'a instrui'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Feminin: instruită, plural: instruite.
Expresii și locuțiuni
a fi instruit la fața locului — a primi indicații practice direct în locul unde se desfășoară activitatea
Etimologie
Din latină 'instructus', participiul lui 'instruere' (a pregăti, a învăța).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't', nu 'instruit' cu 'â' sau 'î' după 't'. Atenție la forma de feminin: 'instruită' (nu 'instruita' fără ă).