eruditadjectiv
e-ru-dit
Definiții
adjectiv
1Care are cunoștințe vaste și profunde într-un domeniu sau în mai multe domenii; învățat, cult.
„Profesorul nostru de istorie este un om erudit, știe să explice orice eveniment din trecut."
substantiv masculin
2Persoană cu o cultură vastă și profundă, specialist într-un domeniu.
„La conferință au participat mai mulți erudiți ai filologiei române."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: erudit, erudită, erudiți, erudite. Ca substantiv, se folosește de obicei la masculin, dar poate fi și feminin (erudită).
Expresii și locuțiuni
om erudit — persoană cu cunoștințe vaste și profunde
Etimologie
Din franceză érudit, care provine din latină eruditus, participiul trecut al verbului erudire (a instrui, a educa).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' inițial, nu cu 'ie' (nu 'ierudit'). Atenție la diacritice: 'erudit' cu 'â' în 'erudit'? Nu, se scrie cu 'i' după 'd'.