analfabetsubstantiv
a-nal-fa-bet
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care nu știe să citească și să scrie.
„Bunicul meu a fost analfabet, dar știa să numere bine."
adjectiv
2Care nu știe să citească și să scrie; care arată lipsă de cultură elementară.
„Era o persoană analfabetă, dar foarte harnică."
substantiv masculin
3Figurat: persoană ignorantă într-un anumit domeniu.
„La matematică, el se simțea analfabet."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen și număr: analfabetă (feminin), analfabeți (masculin plural), analfabete (feminin plural).
Antonime
alfabetizatinstruitcultivat
Expresii și locuțiuni
analfabet funcțional — Persoană care știe să citească și să scrie, dar nu înțelege sau nu folosește informațiile în viața de zi cu zi.
Etimologie
Din franceză analphabète, care provine din greacă analphabetos (a- fără + alphabetos alfabet).
Se scrie corect: Se scrie cu 'f', nu 'ph': analfabet, nu analphabét. Atenție la diacritice: analfabet, nu analfabet (fără ă).