înnobila - definiție, sinonime, exemple

DEX › înnobila

înnobilaverb

în-no-bi-la

Definiții

verb tranzitiv

1a acorda cuiva titlul de nobil; a face pe cineva nobil

„Regele l-a înnobilat pe viteazul soldat."

verb tranzitiv (figurat)

2a da o valoare morală sau spirituală mai înaltă; a înălța, a purifica

„Munca cinstită înnobilează sufletul omului."

Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular, imperfect: înnobila. Participiu: înnobilat. Gerunziu: înnobilând.

Din franceză anoblir, după modelul lui nobil.

Se scrie corect: Se scrie cu doi n: înnobila, nu 'inobila' sau 'înnobila' (atenție la dublu n).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.