înfricoșătoradjectiv
în-fri-co-șă-tor
Definiții
adjectiv
1Care provoacă frică, teamă sau spaimă; înspăimântător, terifiant.
„Filmul de groază a fost atât de înfricoșător încât am închis ochii."
adjectiv
2Care este foarte mare, intens sau puternic, de natură să impresioneze sau să copleșească.
„A avut o putere înfricoșătoare în luptă."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: feminin singular - înfricoșătoare, masculin plural - înfricoșători, feminin plural - înfricoșătoare. Grad de comparație: comparativ - mai înfricoșător, superlativ - cel mai înfricoșător.
Expresii și locuțiuni
înfricoșător de frumos — extrem de frumos, într-un mod care impresionează puternic
Etimologie
Din verbul a înfricoșa (derivat din frică) + sufixul -ător. Provine din latină 'fricare' (a freca) sau din slavă, dar sensul actual este legat de 'frică'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'f' și cu 'ș' cu semnul diacritic: înfricoșător. Greșeli frecvente: 'infricosator' (fără diacritice) sau 'înfricoşător' (cu 'ş' greșit).